Cursul Macroeconomie

Economia ca știință teoretică studiază cele mai diverse fenomene economice – de la producția și consumul unei gospodării rurale angajate în agricultură, până la producția și consumul la nivelul țărilor întregi. Pe de altă parte, economia se ocupă și de cifrele economice generale – cifre la nivelul țărilor întregi, chiar și al grupurilor de țări. Când economia se ocupă de problemele economiei sociale în ansamblu, unde variabilele sistemului economic sunt reduse la un număr relativ mic de cantități globale agregate, atunci vorbim de macroeconomie.

Macroeconomia este un domeniu al științei economice care se ocupă de mișcările economice de ansamblu la nivelul economiei în ansamblu, precum și de relațiile acesteia cu țările străine, studiind fenomene precum reproducerea socială, creșterea economică, investițiile totale, echilibrul economic, ocuparea forței de muncă, inflația, stabilizarea, balanța de plăți și așa mai departe. Prin urmare, putem concluziona că macroeconomia studiază funcționarea economiei și managementul acesteia în ansamblu.

În cadrul subiectului său de cercetare, macroeconomia plasează un loc important asupra influenței politicii de stat, în special fiscală și monetară, asupra tendințelor economice de ansamblu. Principalele obiective ale macroeconomiei sunt creșterea economică, stabilitatea prețurilor, ocuparea deplină a forței de muncă și o balanță comercială externă pozitivă. Acest curs va explica participanților cum pot fi atinse obiectivele enumerate.

Scopul cursului Macroeconomie este de a familiariza participanții cu modul în care funcționează o economie națională și cu instrumentele disponibile factorilor de decizie economică pentru luarea deciziilor economice viitoare.

Descrierea și scopul cursului Macroeconomie

Cursul Macroeconomie are două module. În primul modul, numit Bazele macroeconomiei, ne ocupăm în primul rând de conceptul și subiectul macroeconomiei, precum și de importanța acesteia pentru funcționarea unei economii. Vom enumera la ce întrebări poate răspunde macroeconomia. În curs sunt explicate diferite teorii și înțelegeri ale macroeconomiei. Un accent deosebit este pus pe înțelegerea macroeconomiei de către Keynes. Al doilea modul se numește Funcția de reglementare a statului și vorbește despre rolul statului și importanța acestuia din punct de vedere macroeconomic.

Aici se vor discuta mai multe despre monetarism, creștere economică, politică economică, politică monetară și monetarism, precum și monetarism și keynesianism. În cadrul cursului, vom explica și agregatele macroeconomice, produsul social brut, structura produsului social brut, produsul social brut real și nominal. De asemenea, aici sunt explicate și alte agregate macroeconomice, cum ar fi produsul național net, venitul național, venitul individual, venitul individual disponibil și venitul individual discreționar.

Participanții vor afla despre paradoxul economiilor și nivelul de echilibru al venitului național în cazul ocupării depline. Cursul va aborda și politica fiscală și bugetară. Cursul abundă de imagini, exemple, tabele și întrebări care îl vor ajuta pe participant să asimileze mai bine materialul din lecții.

Scopul cursului Macroeconomie este de a familiariza participantul cu conceptele de bază ale macroeconomiei ca știință, precum și cu subiectul său de studiu. De asemenea, scopul este ca participanții să învețe mai multe despre teoriile de bază și înțelegerile teoreticienilor în timpul dezvoltării economiei mondiale, cu accent pe înțelegerea lui Keynes a funcționării macroeconomiei. Cursul tinde să familiarizeze participanții cu importanța influenței reglementărilor de stat asupra funcționării economiei.

Participanții la curs vor putea să definească conceptele de cerere și ofertă. Cei care parcurg cu succes acest curs vor cunoaște impactul schimbărilor în investiții asupra volumului venitului național, precum și impactul modificărilor economiilor asupra volumului venitului național. Participanții vor putea recunoaște deficitele bugetare și excedentele bugetare atunci când apar în economie.

Cursul Macroeconomie vă va răspunde la următoarele întrebări:

Cum sunt definite cererea agregată și oferta agregată?

Cererea agregată reprezintă suma cererilor individuale, în timp ce trebuie avut în vedere faptul că relația dintre cererea pentru un anumit tip de bunuri și prețul acestuia se manifestă în moduri diferite la nivel individual și agregat. Dacă se analizează o piață în care există un număr mare de cereri individuale care sunt aproximativ egale între ele, cererea individuală are, de regulă, un efect neglijabil asupra prețului. Cererea agregată, dimpotrivă, afectează nivelul prețurilor în așa fel încât, cu o ofertă constantă, o creștere a cererii agregate duce la o creștere a prețului. Este valabil și invers – o scădere a cererii agregate duce la o scădere a prețurilor de pe piață. Cererea agregată este influențată de numeroși factori, cum ar fi nivelul general al prețurilor și rata dobânzii.

Oferta agregată reprezintă suma tuturor bunurilor și serviciilor pe care companiile dintr-o economie sunt gata să le ofere într-o anumită perioadă (cel mai adesea se ia un an calendaristic). Curba ofertei agregate este notată cu AS și exprimă relația dintre nivelul general al prețurilor și oferta agregată de bunuri și servicii într-o economie. Este orientat pozitiv, ceea ce înseamnă că oferta agregată crește odată cu creșterea și scade odată cu scăderea nivelului general al prețurilor.

Care sunt componentele produsului intern brut?

• Consum – Include consumul final al persoanelor fizice, adică al gospodăriilor; gospodăriile cheltuiesc întregul venit sau economisesc o anumită parte din venit.
• Investiții – Se referă la consumul companiilor ca entități economice și includ achiziționarea de mijloace fixe, echipamente, facilități etc.
• Cheltuielile guvernamentale – Cuprind toate cheltuielile aparatului de stat, de la investiții în construcția de drumuri moderne, până la salariile funcționarilor publici (aceste salarii fac parte din cheltuielile guvernamentale, deoarece statul plătește pentru munca forței de muncă pe care a angajat-o); cheltuielile de stat, însă nu includ așa-numitele plăți de transfer (pensii, beneficii sociale, subvenții pentru companii), deoarece aceste plăți nu sunt o expresie a producției și, ca atare, nu pot face parte din cheltuielile statului.
• Exportul net, adică diferența dintre exporturi și importuri – Exporturile cresc produsul național brut, în timp ce importurile îl scad; majoritatea economiilor moderne sunt așa-numitele economii deschise, ceea ce înseamnă că fac schimb de bunuri și servicii cu țări străine (spre deosebire de economiile închise, care nu fac asta) și, prin urmare, trebuie să includă componente de export și import în calculul produsului lor național brut.

Care sunt caracteristicile monetarismului?

Monetarismul este un fel de contra-evoluție în raport cu keynesianismul. În opinia unor autori, monetarismul a ocolit pur și simplu problemele șomajului, de care s-a ocupat analiza keynesiană. Pentru monetariști, inflația a devenit inamicul numărul unu. Economia este prezentată ca un mecanism de autoreglare. Cutremurele care au loc sunt rezultatul fluctuațiilor în masa monetară, care este un produs al eforturilor guvernului de a reglementa economia. Monetariștii reglementează oferta de capital prin oferta de bani. Cererea de bani este stabilă.

Monetarismul pleacă de la poziția că inflația poate fi controlată și eliminată într-o perioadă scurtă de timp, fără consecințe dăunătoare pentru producție și ocupare. Prețurile și salariile sunt foarte flexibile, așa că reacționează la toate anunțurile și intențiile autorităților monetare la schimbările de politică monetară. Dacă autoritățile monetare anunță o reducere a masei monetare, toți subiecții se comportă rațional, reducându-și prețurile și salariile, deoarece este în interesul lor general să facă acest lucru.

Planul și programa cursului

MODULUL 1

1. Conceptul de macroeconomie

• Micro și macroeconomie
• Oferta agregată și cererea agregată

2. Agregatele macroeconomice

• Conceptul de agregate macroeconomice
• Produsul social brut
• Structura produsului social brut
• Produsul social brut real și nominal
• Alte agregate macroeconomice

3. Analiza macroeconomică keynesiană și post-keynesiană

• Analiza macroeconomică keynesiană
• Relația lui Keynes cu teoria economică anterioară
• Analiza macroeconomică post-keynesiană
• Structura de consum a grupurilor individuale de populație
• Înclinație marginală de a cheltui și economisi
• Înclinația națională spre consum
• Șomajul, inflația și investițiile
• Definiția economiilor și investițiilor
• Economiile și investițiile ca factori determinanți ai venitului național și al ocupării forței de muncă

4. Principiul multiplicatorului

• Impactul schimbărilor în economii asupra volumului venitului național
• Paradoxul economisirii
• Nivel de echilibru al venitului național la nivelul ocupării depline – decalaj deflaționist și inflaționist
• Principiul accelerației

5. Politica macroeconomică post-keynesiană

• Politica monetară și de credit împotriva recesiunii, șomajului și inflației cererii
• Politica fiscală împotriva recesiunii, șomajului și inflației
• Politica fiscală
• Politica bugetară

6. Politica fiscală antidepresivă și antiinflaționistă (politica fiscală și bugetară)

• Politica fiscală antidepresivă sau expansionistă
• Politica fiscală antiinflaționistă sau contractivă
• Deficitul bugetar și excedentul bugetar

MODULUL 2

1. Monetarismul

• Monetarismul contemporan
• Monetarismul, politica economică și creșterea economică
• Monetarismul și politica monetară
• Monetarismul și keynesianismul

2. Funcțiile de reglementare ale statului în economiile de piață moderne

• Funcțiile de reglementare ale statului în sectorul alocării resurselor

3. Funcțiile de reglementare ale statului în sectorul redistributiv și de stabilizare

• Funcțiile de reglementare ale statului în sectorul de stabilizare

4. Funcţiile de reglementare ale statului în sectorul de funcţionare a instituţiilor pieţei şi în sectorul de dezvoltare și structural

• Funcţiile de reglementare ale statului în sectorul de dezvoltare și structural

5. Funcţiile de reglementare ale statului în sectorul relaţiilor economice cu ţările străine

• Funcţiile de reglementare ale statului în sectorul politicii ecologice