Management în educație

„Demult se spunea că cel care nu se gândește la viitor nici nu-l va avea. Dar, la fel, cine uită de trecut îl va repeta. Se înțelege că nu vrem să avem parte nici de primul și nici de al doilea caz. De aceea, este nevoie de pregătirea permanentă a lucrătorilor pentru a avansa cu succes, și aceasta în modul în care trecutul să nu fie doar o greutate, ci, dacă este posibil, inspirație și stimulent pentru noi realizări.″

(K. Ohmae „Cum gândește un strateg" )

De-a lungul anilor, școlile și universitățile de stat au fost o mândrie pentru societate. Condițiile egale pentru toți și școlarizarea gratuită consolidau egalitatea socială aparentă. Însă, în ultimii ani, a căzut o umbră asupra școlarizării. Părinții se plâng de calitatea educației. Pe de altă parte, profesorii se plâng de condițiile de muncă, salarii, programe. A fost creat un climat de neîncredere reciprocă, unde părinții sunt limitați în școlarizarea pe care o doresc pentru propriii copii și unde profesorilor li se refuză venituri în conformitate cu succesele pe care le obțin în activitatea profesională. Rezultatul acestei stări a dus la scăderea eficienței și eficacității școlarizării, prin urmare, și plecarea celor dornici de cunoștințe noi în alte țări.

Societatea contemporană este marcată de schimbări sociale foarte intense care influențează semnificativ rolul, sensul și obiectivele educației. Revoluția științifico-tehnologică și era informatică impun un rol nou pentru educație și solicită știința și cunoștințele să fie noua forță conducătoare a tuturor schimbărilor. Creativitatea umană și cunoștințele devin tot mai mult resurse de bază ale dezvoltării și supraviețuirii pe piața globală.

Ca să se adapteze la aceste circumstanțe noi, țările dezvoltate au realizat mari schimbări în sistemele lor educaționale, în timp ce în țările în curs de dezvoltare aceste schimbări abia se aplică. O mare atenție a experților este dedicată permutării conceptului de sistem educațional de la cel clasic la cel flexibil. Țările dezvoltate fac mari investiții în dezvoltarea sistemelor educaționale flexibile și eficiente care să fie în concordanță cu nevoile societății contemporane. Se consideră că cea mai bună metodă pentru îmbunătățirea eficienței în educație o reprezintă competiția dintre instituțiile educaționale, care presupun nu doar concurența pentru prestigiu pedagogic, științific și tehnic, ci și o luptă pentru supraviețuire.

Ceea ce aduce majoritatea instituțiilor în situația de a se orienta spre piață o reprezintă scăderea numărului de înscrieri la studenți, donații și alte surse de venit, odată cu creșterea simultană a diferitelor costuri. Multe instituții s-au întâlnit cu nevoi schimbate ale studenților și așteptările societății, cu concurența crescută pentru obținerea de fonduri, iar pe de altă parte, cu presiuni financiare crescute și cu cereri pentru îmbunătățirea eficienței. Deschiderea față de piață poate duce la îmbunătățirea multor aspecte ale activității instituțiilor educaționale precum comunicarea eficientă internă și externă, îmbunătățirea procesului de livrare a serviciilor educaționale, întrebări cu privire la finanțare și stabilirea taxei de școlarizare, calitatea cursurilor, satisfacția clienților etc.

Sistemul actual de finanțare a școlilor, în special a celor de nivel mediu este greu de susținut, iar instituțiile educaționale trebuie să găsească alte modalități, în afara de buget, de a „câștiga” bani și de a supraviețui.

Concurența și profitul trebuie să fie din nou introduse ca și criterii de conducere în educație. Cu acestea, profesorii și personalul din administrație vor simți nevoia să îndeplinească cerințele pieței, și nu să folosească privilegii de monopol și să se îndepărteze în sens opus de ceea ce caută piața. Eliminarea monopolurilor existente, desigur, va condiționa multe lupte cu privire la stabilirea programului, definirea sistemului de valori și compararea acestui sistem cu cele existente în alte țări.

Cert este faptul că astăzi educația în cele mai dezvoltate țări a devenit una dintre cele mai propulsate ramuri, astfel încât chiar și cele mai mari companii își dezvoltă propriile școli de afaceri pentru ca școlarizarea să dobândească tot mai mult caracter internațional. În SUA, de exemplu, studiază în medie în jur de șase sute de mii de studenți străini pe an, cei mai mulți din Japonia, China, Coreea, deci din cele mai dezvoltate țări. Că educația a devenit o afacere profitabilă o arată și exemplul din Marea Britanie unde veniturile din educație de la studenții străini sunt de miliarde de lire pe an, dar acest lucru nu este în detrimentul calității. Tocmai în aceste țări se află cele mai de prestigiu universități din lume care, atunci când le absolviți, vă deschid ușa companiei dorite.

Deci, și școlile și facultățile, de asemenea, trebuie să se comporte într-o manieră de piață ca și alți operatori economici. Managerii de succes din aceste instituții financiare protejate vor fi tot mai căutați.

În afaceri deja de mult timp nu este suficient să fii doar „economic" ad litteram, ci trebuie să ai și alte abilități și cunoștințe, ca să se realizeze cea mai mare parte a valorii nou-create. De aceea, nu trebuie făcută diferența dintre funcția de rector de universitate de decan de facultate sau director de școală primară și rolul pe care îl are un director în cadrul unei companii.

Deci, toate organizațiile au nevoie de manageri, și trebuie să înțelegem că organizațiile educaționale, de asemenea, nu pot fi o excepție în acest sens. Chiar și în condițiile în care statul se ocupă de școli, când nu aveți probleme financiare, rămâne întrebarea cum conduceți această instituție, cum colaborați cu oamenii și ce fel de atmosferă construiți în organizație, care este rezultatul vostru final în privința efectului și a calității și dacă ați preluat răspunderea pentru soarta organizației pe care o conduceți, dacă ați uitat unde trebuie să se confirme aceste cadre pe piață.

Modificările economiilor naționale către o societate bazată pe cunoaștere (knowledge-based society) influențează conceptul de management în educație. În primul rând, resursele umane devin mai importante decât alte resurse. Aceasta impune cerințe în ceea ce privește educația și tipul de pregătire pe care o primesc angajații, precum și educația de bază oferită copiilor și tinerilor. În al doilea rând, aceasta se petrece în interacțiune și simultan cu nevoi tot mai mari orientate către management eficient și efectiv care impun astfel de cereri. La final, liderii care își desfășoară activitatea în educație și educație profesională trebuie să fie operaționali în termeni internaționali. Ei trebuie să ia în considerare educația profesională a angajaților din alte țări, precum și să analizeze metodele și furnizorii de educație și dezvoltarea profesională în mai multe țări.

Astfel, având în vedere specificitățile educației ca ramură, managerii din educație primesc o sarcină grea: să stabilească un echilibru între cereri și dorințe, pe de o parte, și păstrarea reputației academice și a altor obiective educaționale și responsabilități, pe de altă parte.

Nu există dubii că preluarea educației de către un antreprenor va duce la creșterea calității. Concurența va determina școlile să-și îmbunătățească în permanență programele spre satisfacția părinților, a elevilor și profesorilor deoarece dacă ar reuși aceasta, recompensa pentru munca lor ar fi mai mare.

Mai există o dimensiune a acestei probleme. Cererea nu este limitată de mărimea unei țări. Școlile de calitate ar atrage elevii în afara țării. Programele de calitate pot deveni produsul sursă, la fel de important ca și unele mărfuri care se exportă.

Privatizarea în educație va rezolva imediat toate problemele? Nu! Dar va duce la efecte mai bune decât cele existente. Având libertatea deplină, asigurată de către antreprenoriat, este mai puțin probabil să se ajungă la deviații, abuz sau tiranie intelectuală.

 

Vezi toate textele din Baza de cunoştinţe »	Vezi textele în această categorie »
Poate v-ar interesa aceste articole
Caracteristicile unei echipe de succes și importanța muncii în echipă	Are sens să investim în cunoştinţe?
Memo 2	Sales Letter to Client

Dacă sunteţi interesat de ocupaţiile din acest domeniu, vedeţi programul: Management şi HR Management.