De ce îşi urăsc angajaţii şefii? Rezultatele studiilor: 4 lucruri pe care le practică managerii răi şi cum să le faceţi faţă

„Nu suport managerii.”

Spune unul dintre eroii romanului “Hanno tutti ragione” (Toată lumea are dreptate) al faimosului regizor Italian Paolo Sorrentino, care a avut în viaţă, probabil experienţă cu un şef rău, poate similar ca şi eroii filmului „Horrible bosses”.

Un mare studiu realizat despre manageri ne aduce descoperiri interesante: managerii răi sunt motivul din cauza căruia angajaţii părăsesc companiile. Şi nu numai: cuvintele care le vin în minte cel mai des angajaţilor atunci când se gândesc la managerii răi sunt: egoismul, needucaţia, vanitate, aroganţa şi lenea.

Totuşi, cea mai importantă concluzie a acestui studiu este ceea ce face companiile să aibă în viitor foarte mult grijă pe cine angajează pe poziţiile de conducere. Pentru că: un manager rău costă foarte mult.

Prin urmare, 41% din respondenţii cu un şef rău nu au nicio pasiune pentru muncă şi nu îndeplinesc adecvat activităţile lor, ceea ce duce în mod direct la scăderea productivităţii. Pe lângă aceasta, companiile cu un management rău sunt în pericol constant de a-şi pierde angajaţii:

77% din angajaţii conduşi de manageri răi intenţionează să părăsească în curând compania în care sunt angajaţi, în timp ce doar 18% din angajaţii conduşi de manageri buni planifică să facă aceasta.

Toate acestea rezultă costuri mari din cauza găsirii şi formării noilor angajaţi.

Întrebarea este: Ce contribuie la formarea unui manager rău?

Un număr mare de manageri ocupă poziţiile de conducere în primul rând datorită capabilităţilor tehnice. Totuşi, mulţi dintre ei nu au o trăsătură fără care este imposibil a imagina un lider bun: capacitatea de a lucra cu oamenii, aşadar, aici apare problema.

De aceea, dacă sunteţi manager sau aveţi ambiţii să deveniţi unul, este foarte important să ştiţi ce lucruri sunt interzise şi cum să le evitaţi, dacă vreţi ca angajaţii voştri să fie cât mai productivi iar voi să fiţi un şef bun.

Analizaţi atent rezultatele acestui studiu şi aflaţi care sunt cele 4 lucruri pe care le practică managerii răi şi cum să le evitaţi.

La sfârşitul textului vă descoperim şi un lucru care vă garantează că veţi deveni un manager de top.

Managerii răi nu oferă suficiente feedback-uri sau nu le oferă prea des

Oferirea feedback-urilor despre munca angajaţilor joacă un rol important în ceea ce priveşte mulţumirea angajaţilor de managerul lor. Conform rezultatelor studiului, managerii care nu oferă deloc feedback-uri sunt evaluaţi ca manageri răi. Totuşi, următoarea dată vă poate surprinde: nici managerii care oferă prea multe feedback-uri nu sunt evaluaţi prea bine.

Prin urmare, ca şi în toate aspectele vieţii, şi aici secretul este să faceţi totul moderat: managerii perfecţi sunt cei care ştiu să ofere un feedback în momentul oportun şi în măsura potrivită.

Sau, tradus în cifre:

Pe scara de la 1-10, managerii care oferă suficiente feedback-uri sunt evaluaţi cu nota 8,6. Şefii care nu oferă suficient feedback sunt evaluaţi cu nota 4,2, iar cei care oferă prea mult feedback au primit nota 4,5.

Cum să ştiţi dacă angajaţii voştri sunt mulţumiţi de cantitatea de feedback-uri obţinute de la voi?

Cel mai bine ar fi să-i întrebaţi în timpul unei conversaţii unu-la-unu. Dacă bănuiţi că vă vor spune adevărul, atunci puteţi organiza un sondaj anonim.
Dacă şi după acesta aveţi dileme, următorul sfat vă va ajuta:

Mai bine să oferiţi mai multe feedback-uri decât mai puţine

Acest lucru este confirmat şi de cifre: managerii care oferă un feedback, da nu în măsura în care ar dori angajaţii, sunt evaluaţi cu nota 6,5, în timp ce managerii care oferă mai multe feedback-uri decât ce ar dori angajaţii sunt evaluaţi cu nota 7,1.

Managerii răi nu investesc în resursele umane

Una dintre cele mai frecvente plângeri cu care se confruntă managerii este că aceştia nu sunt suficient de interesaţi să investească în dobândirea noilor competenţe şi în dezvoltarea carierei angajaţilor lor. Dacă se ia în considerare faptul că un angajat cu normă întreagă petrece un sfert de viaţă la locul de muncă, atunci este clar de ce cariera şi progresul personal sunt factori atât de importanţi.

De fapt, studiul realizat de Facebook sugerează că învăţarea şi dezvoltarea profesională sunt motive majore pentru toţi angajaţii cu o vârstă de până la 54 de ani, iar pentru persoanele între 25 şi 34 de ani acest lucru este cel mai important.

Din datele obţinute ca rezultat al studiului, se vede că angajaţii care simt că nu învaţă nimic nou la locul de muncă şi care nu au sprijinul companiei lor în dezvoltarea profesională continuă, vor să-şi găsească un nou loc de muncă cât mai curând posibil.

Ce să faceţi să reţineţi angajaţii?

Trebuie să oferiţi suficiente oportunităţi pentru angajaţii voştri, în special pentru angajaţii din categoriile de vârstă menţionate mai sus, să înveţe şi să se perfecţioneze la locul de muncă. O modalitate de a face acest lucru este să aduceţi experţi care vor forma angajaţii în domeniile relevante, iar cealaltă modalitatea este să permiteţi angajaţilor să participe la seminare profesionale în timpul programului de lucru.

Pur şi simplu: cei mai talentaţi angajaţi vor tinde în mod constant spre dobândirea noilor cunoştinţe şi competenţe. Din acest proces va profita şi compania voastră. Prin urmare, managementul ar trebui să susţină astfel de ambiţii.

Managerii răi nu definesc clar ce aşteaptă de la angajaţii lor

Aici lucrul este simplu: angajaţii buni doresc să muncească bine. Pentru a face acest lucru, trebuie să ştie exact ce se aşteaptă de la ei. Un studiu realizat de Gallup a arătat că aşteptările stabilite în mod clar sunt esenţiale pentru o muncă bine făcută.

Prin urmare, nu este suficient ca un membru al echipei să descrie în general sarcinile şi responsabilităţile. Implicaţi-vă mai mult: ajutaţi angajatul să stabilească un obiectiv şi apoi discutaţi cu el despre progresul şi evoluţia acestuia în timpul realizării.

Dacă vreţi succes, va trebui să munciţi din greu. Dar, va renta:

Potrivit studiului realizat de Gallup , 69% dintre respondenţi, care au impresia că managerul i-a ajutat să definească în mod clar obiectivele, depun eforturi maxime atunci când este vorba de îndeplinirea sarcinilor. Pe de altă parte, doar 8% dintre angajaţii care simt că nu au obiective definite clar sunt dedicaţi muncii pe care o depun.

Managerii răi au angajaţi preferaţi

Desigur, elevii preferaţi ai profesorilor sunt tocilarii. Acelaşi este cazul şi cu managerii cărora le este mai uşor să favorizeze angajaţii care îşi îndeplinesc obligaţiile înainte de termenul limită, sunt pregătiţi să lucreze ore suplimentare şi să nu dezamăgească niciodată. Cu toate acestea, dacă restul echipei consideră că aveţi angajaţii preferaţi, aceasta va descuraja şi demotiva întreaga echipă.

Deci, fiţi atenţi şi, ca un antrenor de fotbal bun, nu sacrificaţi echipa din cauza unui jucător celebru, fie acesta chiar şi Messi sau Ronaldo. În caz contrar, veţi trece ca Argentina şi Portugalia la Cupa Mondială.

Cum să evitaţi aceasta?

Aveţi grijă atunci când lăudaţi angajaţii, în aşa fel încât veţi nota ceea ce le-aţi spus într-un caiet sau veţi reţine aceste lucruri, dar asiguraţi-vă că fiecare membru al echipei este lăudat cel puţin o dată în trei luni, pentru că astfel toţi angajaţii vor simţi că sunt respectaţi şi vor fi motivaţi să facă tot posibilul pentru îndeplinirea sarcinilor.

Am menţionat care sunt caracteristicile managerilor răi. Pe de altă parte, managerii buni au o gamă largă de trăsături, dar una este esenţială pentru succesul lor:

Managerii buni sunt conştienţi de ei înşişi

Toate dezavantajele menţionate mai sus provin dintr-un dezavantaj principal: lipsa conştiinţei de sine. Pur şi simplu, o persoană care este conştientă de sine şi de mediul său, poate vedea în mod clar consecinţele pe care le au acţiunile sale asupra mediului înconjurător şi, prin urmare, şi le alege cu mare atenţie.

Rezultatele studiului sunt lipsite de orice ambiguitate:

99,9% dintre respondenţi au spus că un manager bun este conştient de el însuşi şi de alţii

Prin urmare, managerii evaluaţi cu nota 9 sunt descrişi ca fiind „comunicativi, plini de respect, transparenţi în muncă, corecţi, plini de compasiune, inspiratori şi că oferă sprijin deplin". Toate aceste trăsături indică conştiinţa de sine, aşadar, dacă doriţi să fiţi un manager bun, dezvoltaţi această abilitate valoroasă.

Oricine poate deveni un manager bun

Dacă v-aţi recunoscut în unele dintre aceste dezavantaje, nu disperaţi. Toate aceste trăsături pot fi corectate uşor.

Odată ce identificaţi problema, trebuie doar să lucraţi la ea. O modalitate excelentă de a vă elimina toate dezavantajele cât mai repede posibil şi de a obţine cele mai bune rezultate, este să vă înscrieţi pentru formarea profesională adecvată. Chiar dacă simţiţi că sunteţi un manager bun, datorită unui curs de calitate puteţi dobândi cele mai noi cunoştinţe şi competenţe care vă vor asigura un succes şi mai mare.

Reţineţi: un manager bun se perfecţionează constant.

Deci, deveniţi un adevărat lider care va conduce echipa spre victorii noi.

Texte legate

Cum se dezvoltă leadershipul în mod efectiv: Sfaturi pentru viitorii lideri de afaceri

Primul Approved ICM Teaching Centre din Serbia, Bosnia și Herțegovina și România!

Principiile afacerii care nu se demodează (partea întâi)

Cele mai grave 5 decizii de afaceri